Mail scdvv.blaj@asas.ro Telefon +40 258 711 623 Magazin Magazin Facebook SCVBlaj English

STAȚIUNEA DE CERCETARE ȘI DEZVOLTARE PENTRU VITICULTURĂ ȘI VINIFICAȚIE BLAJ

  • DESPRE
    Istoric Organizare Documente de interes public
  • CERCETARE
    Laboratoare Publicații Realizări Consultanță
  • DEZVOLTARE
    Baza experimentală Aiud Baza experimentală Blaj Baza experimentală Crăciunel-Ciumbrud Crama
  • PROIECTE
    În derulare Rezultate
  • PRODUSE
    Pomicultură Viticultură Vinificație Portaltoi Altele
  • GALERIE
  1. In derulare
  2. Proiect ADER 753 Faza II - 2020

Proiect ADER 753 Faza II - 2020

OBIECTIVUL 2

Monitorizarea interrelaţiilor dintre factorii de risc biotici şi abiotici şi manifestarea bolilor lignicole fungice în plantaţiile viticole studiate.

  • În podgoria Miniş-Măderat, anul viticol 2019 – 2020 se caracterizează printr-o repartizare neuniformă a precipitațiilor față de media normală a lunilor din anii viticoli. Astfel că pe parcursul lunilor anului viticol se declară secetoase lunile noiembrie, decembrie și ianuarie, în perioada de repaus vegetativ și excedentar în precipitații lunile februarie și martie. În perioada de vegetație a viței de vie se declară secetoase lunile aprilie, mai, august și septembrie, excedentare în precipitații sunt lunile iunie, iulie și octombrie. În ceea ce privește insolația numărului de ore a duratei de strălucire a soarelui este mai mare în lunile iulie și august față de anii viticoli normali. Media temperaturilor mai mare este în lunile iulie, august și septembrie.
  • In podgoriile din Transilvania studiate unele varități sunt mai tolerante la atacul de Phomopsis viticola decat altele. Astfel clona Traminer roz 60 Bl a fost mai puțin atacată de acest patogen în comparație cu celelalte clone studiate, Fetească regală 21 Bl, Sauvignon blanc 9 Bl și Riesling Italian 3 Bl. De asemenea aceste date arată o sensibilitate diferită a soiurilor de viță de vie la atacul de Phomopsis viticola, dar același tip de răspuns la tratamentele cu fungicide. Unele soiuri pot avea o susceptibilitate mai mare la atacul fungic, în principal datorită geneticii lor (Fetească regală 21 Bl, Sauvignon blanc 9 Bl și Riesling Italian 3 Bl
  • In urma observaţiilor vizuale efectuate efectuate la soiurile din cele 4 loturi experimentale de la S.C.D.V.V Bujoru se constată următoarele: din cele 7 soiuri monitorizate, simptome ale bolilor fungice ale lemnului (esca viţei de vie) au fost depistate la soiurile Fetească neagră, Aligote, Băbească neagră şi Burgund; la soiurile Fetească albă, Sauvignon şi Muscat Ottonel nu au fost semnalate simptome ale bolilor fungice ale lemnului; soiurile cu cei mai mulţi butuci afectaţi de bolile fungice ale lemnului au fost soiul Aligote cu 39 de butuci, urmat de soiul Fetească neagră cu 16 butuci şi soiul Băbească neagră 18 butuci.
  • La SCDVV Murfatlar esca-forma lentă a avut un grad de acoperire mai mare decat esca-apoplexia și s-a manifestat la soiurile si clonele: Fetească regală 21 BL, Sauvignon blanc, Fetească neagră 9 Mf si Cabernet Sauvignon. Forma de apoplexie s-a întâlnit mai des la soiurile: Fetească neagră (1,3 ha), Pinot noir 5 VL, Columna și în procent foarte ridicat la Burgund. În aceste condiţii s-a constat o reducere semnificativă a producţiei datorită procesului de stafidire a boabelor de struguri. O altă boală lignicolă identificată în plantațiile viticole a fost eutipoza. Clonele la care eutipoza a fost identificata au fost  Cabernet Sauvignon 33 VL si Pinot Gris 13 Mf.

© 2003 - 2020 Statiunea de Cercetare si Dezvoltare pentru Viticultura si Vinificatie Blaj
Contact • Harta site • Conducere • Legislatie