Identificarea bolilor fungice de lemn la viţa de vie prin metode moleculare”
Bolile lemnului viței de vie (BLV) sunt considerate cele mai distrugătoare boli ale viței de vie din ultimii treizeci de ani fiind în creștere rapidă în toate țările cultivatoare şi sunt considerate în prezent una dintre cele mai relevante provocări pentru viticultură (De la Fuente și colab. 2016). Aceste boli distructive cauzează în podgorii tot mai multe daune în fiecare an și preocuparea pentru combaterea lor crește rapid în toate țările cultivatoare de viţă de vie (De la Fuente și colab. 2016). În cadrul economiei mondiale, costul pentru înlocuirea butucilor morti în plantaţiile viticole este estimat la peste 1,5 miliarde de dolari pe an (Hofstetter și colab. 2012).
In Romania pe baza ultimelor date statistice se poate afirma că, procesul de uscare prematură a plantelor de viţă de vie este în extindere, atât în plantaţiile tinere (5-8 ani) cît şi în cele mature de peste 15 ani. Speciile reprezentative, care induc moartea butucilor la viţa de vie, semnalate în podgoriile din România sunt: Eutypa lata, Phomopsis viticola, Phellinus igniarius, Stereum hirsutum, Botryosphaeria obtusa, Cytospora vitis, Pestalozzia vitis izolate de pe trunchi şi coarde, respectiv: Armillaria mellea, Rosellinia necatrix, Verticillium dahliae, Roesleria hypogaea si Cylindrocarpon destructans, izolate de pe rădăcini.
În ultimii ani, s-a raportat că tehnicile moleculare sunt utile pentru detectarea agenților patogeni din diferite eșantioane de mediu, deoarece sunt rapide și mai sensibile decât tehnicile convenționale. Metoda PCR cantitativă în timp real (qPCR) permite detectarea și cuantificarea cantităților foarte mici de acizi nucleici într-o gamă largă de eșantioane (Bustin și colab. 2009). Testele qPCR au fost, de asemenea, dezvoltate pentru detectarea și cuantificarea agenților patogeni ai BLV, Phaeomoniella chlamydospora și Phaeoacremonium minimum (Martin și colab., 2012), Eutypa lata și Diplodia seriata-complex (Pouzoulet et al. 2017). Cu toate acestea, toate aceste metode folosesc primeri specifici speciilor și niciuna nu poate detecta mai multe specii într-o singură reacție. Un qPCR multiplex a fost dezvoltat recent pentru a detecta Ph. Clamidospora și P. minim într-o reacție qPCR (Pouzoulet și colab. 2013).
Billones-Baaijens și colab. (2018), au dezvoltat instrumente moleculare, în special, au proiectat și optimizat un test qPCR care poate detecta și cuantifica mai multe specii de Botryosphaeriaceae din mediu. Acest test este esențial pentru detectarea și cuantificarea precisă a inoculului mai multor specii de Botryosphaeriaceae din eșantioane colectate în capcanele de probe volumice de spori Burkard.