Cultivarea viței de vie este o activitate foarte importantă pentru poporul nostru, încă din cele mai vechi timpuri, iar vinul rămâne un simbol al bucuriei, al sincerității și prieteniei.

Istoria cultivării viței de vie în spațiul carpato-danubiano-pontic începe cu Vitis vinifera silvestris. Este vița de vie sălbatică, care a apărut aici în jurul anului 7000 î.Hr. Din aceasta s-au extras importante soiuri care se cultivă și în prezent, printre acestea, Feteasca Neagră.

Herodot menţionează în scrierile sale că agatârşii care s-au stabilit pe văile Mureşuluii superior şi a Târnavelor prin secolul al VI-lea î.e.n. , deţineau vii renumite. Colindele păstrate în folclorul din acest spaţiu geografic ne comunică peste veacuri că locuitorii acestor meleaguri se ocupau cu plugărit, oierit şi viticultură.

Geto-dacii practicau viticultura din timpuri imemoriale, vinul fiind principalul produs de schimb cu sciţii şi grecii. Viticultura rămâne o ocupaţie importantă şi în Dacia. După înfrângerea lui Decebal, printre trofeele luate de Traian a existat şi o cupă din corn de zimbru împodobită cu aur. Pentru a exprima în mod simbolic principalele bogăţii ale provinciei cucerite, romanii au bătut medalia “Dacia Felix” pe reversul căreia Dacia era înfăţişată ca o femeie cu sceptrul în mână, aşezată pe o stâncă, iar doi copila şi îi dăruiau spice de grâu şi struguri.

Unele documente menţionează că la nunta lui Matei Corvin a fost preferat vinul de Grasă şi Fetească, cu provenineţă “d’Iulia” din localităţile Alba Iulia, Ighiu şi Țălna.

            Inainte de invazia filoxerei (1885), în Transilvania erau răspândite vechile soiuri locale : Grasă, Iordană, Lampăra, Fetească albă, Furmint,struguri noi, Vânătă de Băgaci, etc., iar din import soiurile : Riesling italian, Riesling de Rhin, Pinot gris şi Pinot noir.

După pustiirea provocată de filoxeră au fost introduse în cultură soiuri de viţă nobilă: Traminer roz, Sauvignon, Muscat Ottonel, Muscat Alexandria, Oporto, Chasselas d’ore, Chardonnay ş.a.

Patrimoniul viticol din zona centrală a Transilvaniei s-a dezvoltat mai ales începând din anul 1963. S-a trecut la modernizarea vechilor plantaţii, iar în centrele viticole Blaj, Jidvei, Aiud, Târnăveni şi Sebeş au fost înfiinţate plantaţii noi în masive mari.Au fost amenajate, prin acţiuni C.E.S., amplasamente în podgoriile Târnave, Sebeş-Apold şi Aiud. Prin realizarea acestor investiţii suprafaţa viticolă din zonă a crescut, ajungând în anul 1990 la peste 20 mii hectare.

În prezent, România deține în jur de 190.000 de ha de viță de vie (aproximativ 3% din suprafața viticolă mondială), ocupând locul 5 în Europa (după Spania, Franța, Italia, Portugalia). Anual se produc cca. 5 mil. hectolitri de vin în țara noastră.