Coordonator - STAȚIUNEA DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU VITICULTURĂ ȘI VINIFICAȚIE BLAJ
Proiectul: ADER 7.1.4.: „Evaluarea vulnerabilităţii ecosistemului viticol la impactul dăunător al organismelor concurente şi antagonice, în vederea elaborării şi implementării unor noi tehnologii de control fitosanitar adaptate factorilor de stres biotici şi abiotici, cu impact redus asupra mediului”
Faza 2: Efectele impactului interacţiunilor antagonice şi parazitare asupra vulnerabilității ecosistemului viticol în relație cu factorii de risc biotici și abiotici
Termen: 31.10.2020
Activitatea 2.1. Testarea ecologică şi evaluarea multianuală a vulnerabilităţii ecosistemului viticol la incidenţa atacului organismelor parazite concurente si/sau antagonice;
Activitatea 2.2. Evaluarea impactului factorilor de risc, ecologici, climatici, tehnologici asupra structurii şi dinamicii organismelor concurente şi/sau antagonice în funcţie de amplasarea geografică şi orografică a exploataţiilor viticole studiate;
Activitatea 2.3. Testarea ecologica a soiurilor cu potenţial de producţie ridicat rezistenţă/toleranţă si factorii biotici si abiotici in special schimbarile climatice;
Activitatea 2.4. Impacul practicilor agroecologice asupra vulnerabilitatii entomo-patogene a ecosistemelor viticole.În faza II/2020, a proiectului de cercetare, s-au efectuat activităţiile prevăzute în planul de realizare, respectiv: testarea ecologică şi evaluarea multianuală a vulnerabilităţii ecosistemului viticol la incidenţa atacului organismelor parazite concurente si/sau antagonice; evaluarea impactului factorilor de risc, ecologici, climatici, tehnologici asupra structurii şi dinamicii organismelor concurente şi/sau antagonice în funcţie de amplasarea geografică şi orografică a exploataţiilor viticole studiate; testarea ecologică a soiurilor cu potenţial de producţie ridicat rezistenţă/toleranţă si factorii biotici si abiotici in special schimbarile climatice precum şi studiul impactului practicilor agro-ecologice asupra vulnerabilităţii entomo-patogene a ecosistemelor viticole.
Rezultatele obţinute au fost în concordanţă cu cele preconizate a se realiza în cadrul fazei II/2020, iar costurile nu au fost depăşite, încadrându-se în bugetul alocat.
Cercetarile s-au desfasurat prin utilizarea riguroasă și sistematică a sondajelor in 60 de ferme viticole reprezentative pentru cele 8 zone viticole ale Romaniei repartizate in raport cu amplasarea si cu zona de influenta a unitatilor de cercetare-dezvoltare viti-vinicole aflate in parteneriat in cadrul proiectului dupa cum urmează:
-SCDVV Blaj 10 locații și 20 de loturi amplasate in Regiunea viticolă a Podișului Transilvaniei, Regiunea viticolă a dealurilor și câmpiilor Banatului si Regiunea viticolă a dealurilor și câmpiilor Crișanei și Maramureșului
- Valea Călugarească 5 locații 10 loturi amplasate în Regiunea viticolă a Piemontului de la Curbura Carpaților
- SCDVV Iaşi 5 locații 10 loturi amplasate în Zona viticolă pericarpatică Regiunea viticolă a Podișului Moldovei
- SCDVV Murfatlar SVM 5 locații 10 loturi amplasate în Regiunea viticolă a Podișului Dobrogei
- INCDBH Ştefaneşti 5 locații – 10 loturi amplasate în Regiunea viticolă a Podișului Getic
În vederea atingerii obiectivelor proiectului în cadrul fazei II au fost derulate activităţi care au vizat:
Pentru atingerea obiectivului fazei 2, cercetarile privind efectele impactului interacțiunilor antagonice și parazitare asupra vulnerabilității ecosistemului viticol în relație cu factorii de risc biotici și abiotici, s-au desfățurat în intervalul 1noiembrie 2019 - 31 octombrie 2020. În acest interval s-au efectuat observații privind structura și dinamica agenților de dăunare a viței de vie în sistem din anul 2020 comparativ cu anul 2015; s-a identificat entomofauna utilă și dăunătoare dezvoltată în condițiile anului 2020 în plantațiile viticole luate în studiu; Stabilirea structurii, abundenţei şi dinamicii, faunei insecte utile şi dăunătoare colectate, s-a realizat cu ajutorul principalilor indicatori ecologici: (A) abundenţa, (D) dominanţa.
Pentru analiza factorilor climatici s-au folosit datele înregistrate la sistemul AgroExpert: temperatura aerului - valoare medie, maximă şi minimă, temperatura la suprafaţa solului - valoare medie, maximă şi minimă, precipitaţii, higroscopicitate şi durata de strălucire a soarelui- insolaţie, precum și datele obținute de la fermierii din zonele monitorizate.
Rezultatele observatiilor furnizate de partenerii proiectului si colaboratori, privind incidenţa atacului organismelor parazite concurente si/sau antagonice, intensitatea atacului agenţilor patogeni şi ponderea faunei utile şi dăunătoare în conditiile climatice specifice anului 2020 au fost structurate pe categorii de organisme concurente si antagonice in functie de importanta acestora.
Din coroborarea: datelor climatice și evaluarea impactului interacțiunilor planta gazdă – patogen – antagonist in podgoriile luate în studiu s-a constatat că în anul 2020 toate ecosistemele viticole studiate s-au dovedit vulnerabile în fața schimbărilor climatice, însă in acest an, anumite podgorii: Murfatlar, Stefanesti, Valea Calugareasca, Copou Iasi au fost supuse unui impact mai negativ decât altele. Aceaste regiuni sau confruntat cu creșteri semnificative ale temperaturile pozitive extreme, dar și cu scăderi ale precipitațiilor, ceea ce a sporit riscul de perioade de secetă mai severe, productivitate mai slabă a culturii, pierderi ale biodiversității organismelor concurente si antagonice.
Pentru a aborda importanța ecologică a interacțiunilor între planta gazdă – patogen – antagonist si microflora epifită (endofită, au fost examinate cu precădere consecintele acestor interactiuni indirecte în cadrul comunității de organisme concurente și antagonice asociate viței de vie. Rezultatele obținute au evidențiat o situatie total diferita privind raportul specii utile/ specii daunatoare de la o zona viticola la alta. Astfel in conditiile anului 2020 raportul este pozitiv in podgoriile din centrul Transilvaniei, Banat si Crisana Maramures respectiv 61% specii utile/ 38,9% specii daunatoare. De asemenea in podgoriile din Dobrogea s-a raportat o situatie asemanatoare respectiv 51,81% specii utile/ 48,2% specii daunatoare. Raportul privind abundenta speciilor utile/ abundenta speciilor daunatoare este negativ in podgoriile din sudul tarii, respectiv Dealul Mare cu 28,47% specii utile/ 71,53% specii daunatoare, Copou Iasi cu 30,17 % specii utile/ 69, 83% specii daunatoare iar situatia este foarte grava in podgoria Stefanesti cu 9,3% specii utile / 90,69% specii daunatoare.
Principalele specii speciile utile identificate (paraziti si pradatori) la nivelul zonelor viticole studiate au fost: Coccinela 7 punctata; Scymnus sp.; Coccinula 14-punctata L.4,2%); Forficula auricularis; acarieni phytoseizi ;Braconidae sp.(viespii parazitoide); Chrysopa formosa ;Orius sp ;Carabus coriaceu ;Carabus violaceus; Formica sp; Pterostichus vulgaris, Forficula auricularis; Mordella; Sarcophaga sp ;Tiphia femorata.
Structura si incidenta agentilor de daunare a fost de asemenea direct influentata de evolutia conditiilor climatice din anul 2020. Astfel dăunătorii viței de vie nu au creeat probleme fitosanitare majore, în schimb, bolile criptogamice sau manifestat agresiv cu frecvență si intensitate diferită in functie de regiunea viticolă, podgorie si fermă viticolă. Mana (Plasmopara viticola) rămâne principala amenințare fitosanitară în majoritatea regiunilor, chiar și în regiunile cu precipitații sub 250 mm. Făinarea (Erysiphe necator) a fost raportată în condiții climatice extrem de diverse, inclusiv în regiuni mai reci și umede. În schimb, Putregaiul cenușiu (Botrytis cinerea) și Putregaiul negru (Guignardia bidwelli) boli tipice regiunilor cu precipitații frecvente au fost semnalate chiar și în regiunile în care precipitațiile au fost reduse în timpul sezonului de creștere. În timp ce precipitațiile sunt un factor cheie pentru apariția putregaiului cenușiu, în podgoriile cu microclimat umed alți factori precum umiditatea relativă și viteza vântului au favorizat dezvoltarea putregaiului cenusiu al strugurilor (Botrytis cinerea) inainte de recoltat cu consecinte directe asupra randamentului si calitatii productiei din anul 2020
Bolile lemnului vitei de vie: Patarea neagra (Phomopsis viticola;) Eutipoza (Eutypa lata;Boala Esca (Formitiporia mediterranea, F. punctata; Cancerul bacterian -Agrobacterium tumefaciens sunt o preocupare crescândă a cultivatorilor de struguri din întreaga lume deoarece, contrar bolilor fungice, agenții patogeni nu sunt controlabili prin intermediul produselor fitochimice. Multi parteneri (regiuni viticole) au raportat aceste boli ca fiind importante în studiul nostru. Legătura lor cu condițiile climatice este încă neclară pentru a furniza o ipoteză cu privire la intervalele climatice asociate cu acestor boli. Aceeași precauție ar trebui respectată cu privire la bolile legate de fitoplasmoze, (Flavescence doree) și (Bois noire) deoarece rolul climei în apariția și propagarea acestora este cu siguranță minor în comparație cu rolul cheie jucat de selecția materialelor vegetale, altoire, transport și control sanitar. Mai mult, vectorii se schimbă în funcție de fiecare fitoplasmoză majoră, ceea ce face dificilă evaluarea contribuției climatului la extinderea unui astfel de „grup”. De asemenea, că unele boli legate sunt dificil (uneori practic imposibile) de identificat prin observații pe teren. În consecință, severitatea acestora este probabil subestimată prin sondajul efectuat pe baza de chestionar. In conditiile anului 2020 au fost semnalati si agenţi patogeni secundari lipsiţi de importanţă economică: Citosporioza viţei de vie- Cytospora viti;.Uscarea braţelor- Diplodia mutila; Ofilirea verticiliană- Verticillium Wilth; Putregaiul alb al rãdãcinilor- Rosellinia necatrix;Putregaiul lânos al rãdãcinilor- Armillaria mella;.Putregaiul spongios al rãdãcinilor- Roesleria hypogena ;Putregaiul cenuşiu al rădăcinilor – Phytophtora cinnamoni.
Daunatori semnalați in anul 2020 : Molii Endemisul (Lobesia botrana;)Cochilisul (Eupoecilia ambiguella); Molia de vitei de vie (Sparganothis pilleriana); Paianjenul ruginii vitei de vie (Calepitrimerus vitis); Paianjenul rosu (Panonychus ulmi);Paianjenul tetranychid P. commun (Tetranychus urticae); Paianjenul eriofid (Eriophyes vitis);Tripsi (Drepanothrips reuteri);Filoxera (Dactulosphaira vitifolii. In plantaţiile de viţă-de-vie studiate au fost semnalați şi alţi dăunători lipsiţi de importanţă economică şi anume: Cosaşul ghebos al viţei de vie - Ephippiger ephippiger; Păduchele ţestos - Eulecanium corni; Cicada gheboasă - Ceresa bubalus; Scriitorul - Adoxus obscurus; Gărgăriţa mugurilor - Sciaphobus squalidus; Puricele de pământ - Haltica lythri; Gândacul pământiu -Opatrum sabulosum; Cărăbuşul de mai - Melolontha melolontha; Gândacii pocnitori - Agriotes spp.; Gărgăriţa neagră a viţei de vie - Psallidum maxilosum; Omida păroasă a dudului - Hyphantria cunea; Câinele babei - Arctia villica; Buha semănăturilor - Scoţia segetum; Viespea strugurilor - Vespa germanica; Graurul - Sturnus vulgaris, Rezultatele obținute au evidențiat importanța ecologică a interacțiunilor în trei direcții între planta gazda-daunator- antagonist.
Pentru evaluarea impactului practicilor conservative de lucrare a solului asupra biodiversității faunei utile și dăunătoare s-a luat în studiu trei variante de tehnologie a culturii viței-de-vie: înierbarea artificială sau semănată: întreținerea solului prin înierbarea lui în benzi (zona dintre rânduri) prin semănarea terenului cu îngrășăminte verzi: (V1), benzi dintre rânduri semănate cu plante melifere (V2) si ogor negru prin arătură (V3). Lățimea benzii înierbate este de 1 m, pe parcursul vegetației iarba se cosește anual de 4-6 ori când atinge înălțimea de 10-20 cm și se lasă pe sol în formă de mulci. S-a urmărit modul în care tehnologia de intretinere a solului aplicată a influențat biodiversitatea la nivelul speciilor de organisme concurente și antagonice. Pentru colectarea materialului biologic din plantaţiile de viţǎ de vie au fost folosite mai multe metode în funcţie de speciile ţintǎ (capcanele Barber, probele de frunze si tehnica frapajului). Identificarea speciilor de insecte s-a desfăşurat în laborator folosindu-se un instrumentar specializat. După analiza capcanelor care au fost montate în loturile experimentale s-a efectuat iventarierea speciilor de insecte pe fiecare sistem de întreținere a solului. Pentru analiza și interpretarea datelor obținute s-au utilizat parametrii ecologici de biodiversitate pentru fiecare specie. În urma determinarilor efectuate s-a constatat că abundența speciilor de insecte este mai mare în sistemul cu întreținerea solului prin înierbare temporară pe interval, urmat de sistemul semanat cu plante melifere. În varianta ogor negru biodiversitatea a fost redusă aproape la jumatate din valoarea determinată în sistem inierbat.
Din determinările efectuate referitor la dinamica principalelor specii sistemice din sol, la începutul și sfârșitul perioadei de vegetație 2020, s-a observat o reducere a efectivelor acestora in varianta sistem de întreţinerea solului ogor negru- convențional. Conform indicilor de diversitate calculați, se poate spune că diversitatea insectelor utile este mare in variantele inierbate (Indice diversitate Shannon are valori cuprinse în intervalul 2,4940 – 2,660)
În condițiile anului 2020 Rezultatele obținute privind comportarea soiurilor autohtone la impactul factorilor biotici si abiotici au demonstrat că soiurile de viță de vie: Brumăriu, Radames, Columna, Mamaia, Geul, Paula, prezintă toleranță la atacul de mană, făinare in conditiile diminuării inputurilor externe
Pentru evaluarea impactului practicilor tehnologice s-a luat în studiu trei variante:
V1 –Tehnologie conventionala; V2 –Tehnologie integrata si varianta V3- Sistem de management agroecologic. Rezultatele obtinute au evidentiat faptul ca in varianta V1 Tehnologie convenționala biodiversitatea a fost redusă aproape la jumatate din valoarea determinată în Varianta V2 Tehnologie integrata si varianta V3- Sistem de management agroecologic.Astfel din punct de vedere economic şi ecologic promovarea tehnologilor cu impact redus asupra mediului asigură pe termen lung, sporirea biodiversităţii şi refacerea funcţiilor ecosistemice cu impact direct asupra creşterii calităţii şi profitabilităţii culturii.
În anul 2020 în exploatațiile studiate s-a observat că în ecosistemele în care se practică practici agro-ecologice cu înierbere temporară (50% din suprafață) fauna utilă capturată pe capcanele optice este mai mare față de celelalte ecosistemele ecologice, fiind urmată de ecosistemele unde se practică înierbarea permanentă pe interval și cosire periodică. În ecosistemele ecologice unde se practică ca sistem de întreținere a solului ogorul negru aceasta este mai redusă
Rezultatele sondajelor pe baza de chestionar utilizate riguros si sistematic la nivel de zona si ferma au contribuit la caracterizarea rapidă fermei viticole din punct de vedere fitosanitar pentru dezvoltarea rapidă a studiilor privind evaluarea vulnerabilităţii ecosistemului viticol la impactul dăunător al organismelor concurente şi antagonice, în vederea elaborării unor noi tehnologii de control fitosanitar adaptate factorilor de stres biotici şi abiotici.
Rezultatele obtinute se bazeaza pe 34 de răspunsuri completate in chestionare directe, precum și pe sondajele telefonice efectuate la 27 de viticultori in toate regiunile viticole luate in studiu
scdvv.blaj@asas.ro
+40 258 711 623
SCVBlaj