SCDVV | Realizării sector cercetare 2022

Realizării sector cercetare 2022

Raport de activitate pentru anul 2022 al SCDVV Blaj

Numărul şi încadrarea în programele de cercetare europene şi naţionale (programe sectoriale, nucleu, PNCD, programe finanțate prin subvenții de la buget, programe finanțate de ASAS, programe susținute din fonduri proprii, etc.,) ale proiectelor contractate de unitatea de cercetare dezvoltare deținută (director de proiect, partener).

Proiecte de cercetare:

În anul 2022 cercetătorii de la SCDVV Blaj au derulat activități de cercetare pentru:

şase proiecte de cercetare din Planului Sectorial al MADR - ADER 2022.

Dintre cele şase proiecte de cercetare derulate două sunt în coordonarea SCDVV Blaj (ADER 7.1.4 şi ADER 7.5.3), iar celelalte patru proiecte în parteneriat cu unităţi de cercetare cu profil viticultură, din reţeaua ASAS Bucureşti;

MADR Plan Sectorial ADER 2022 - 6 proiecte, din care 2 proiect în coordonarea SCDVV Blaj

Obiectivele proiectelor de cercetare contractate la nivel european şi naţional, ale celor finanţate de la bugetul de stat prin MADR şi ale cercetărilor proprii, de profil, susţinute din venituri proprii:

Obiectivele proiectelor de cercetare contractate, aflate în derulare în anul 2022:

MADR Plan Sectorial ADER 2022

ADER 7.1.4 - Evaluarea vulnerabilităţii ecosistemului viticol la impactul dăunător al organismelor concurente şi antagonice, în vederea elaborării şi implementării unor noi tehnologii de control fitosanitar adaptate factorilor de stres biotici şi abiotici, cu impact redus asupra mediului

Contract 7.1.4/ 2019, încheiat cu MADR Bucureşti

Obiectiv general: Dezvoltarea de noi tehnologii integrate inovative de limitare a impactului dăunător al organismelor vii parazite concurente şi/sau antagonice cu impact redus asupra mediului, adaptate condiţiilor agro-eco-climatice regionale specifice

ADER 7.5.3. „Identificarea bolilor fungice de lemn la viţa de vie prin metode moleculare”

Contract 7.5.3./ 2019, încheiat cu MADR Bucureşti

Obiectiv general: Dezvoltarea de noi metode analitice de identificare a ciupercilor lignicole patogene care provoacă bolile lignicole la viţa de vie. Proiectarea strategiilor de control al bolilor lignicole la viţa de vie; stabilirea incidenţei bolilor lignicole în plantaţiile viticole; prezentarea interrelaţiei dintre factorii de mediu şi manifestarea bolilor lignicole; prezentarea metodologiei analitice clasice şi moleculare; metodologii rapide şi sensibile pentru detectarea fungilor paraziţi interni ai lemnului şi dezvoltarea unor metode rapide şi sensibile pentru detectarea fungilor paraziţi interni ai lemnului.

ADER 7.3.3. „Cercetări privind încadrarea în arealele viticole a soiurilor de viţă de vie pentru struguri de masă şi vin în contextul schimbărilor climatice”

Subcontract 1290/02.10.2019, încheiat cu SCDVV Iaşi

Obiectiv general: Evaluarea potenţialului agrobiologic şi tehnologic al soiurilor de viţă de vie, pentru struguri de masă şi vin, cultivate în podgoriile din România, în condiţiile schimbărilor climatice. Completarea sortimentelor viticole tradiţionale din podgoriiile existente cu soiuri noi şi clone de viţă de vie obţinute de cercetarea ştiinţifică românească din domeniul viticulturii.

ADER 7.4.1.” Cercetări privind optimizarea unor secvențe tehnologice în scopul obținerii de vinuri cu conținut redus în dioxid de sulf”

Subcontract 1291/02.10.2019, încheiat cu ICDVV Valea Călugărească.

Obiectiv general: Elaborarea și testarea unor secvențe tehnologice de reducere a dozelor de dioxid de sulf din vinuri. Demonstrarea funcționalității tehnologiilor elaborate care permit asigurarea calității și tipicității vinurilor cu conținut redus de dioxid de sulf în vinuri sunt în conformitate cu obiectivul specific. Optimizarea și implementarea tehnologiilor de procesare și păstrare a produselor horticole. Abordarea modalităților de reducere/inlocuire partiala a dioxidului de sulf in etapele tehnologice de vinificare va include atat baza de cunostinte pentru inventarierea eșantioanelor de struguri și vinuri, cât și metode specifice, care să conducă la păstrarea nealterată a proprietăților fizico-chimice și organoleptice ale vinurilor cu conținut redus de dioxid de sulf, cu garantarea efectului lor benefic asupra organismului în momentul punerii în consum.

ADER 7.5.2 „Cercetări privind stabilirea unor tehnici moderne de altoire şi procedee de supraaltoire în plantaţiile viticole”

Subcontract 1276/01.10.2019, încheiat cu INCDBH Stefanesti

Obiectiv general: Dezvoltarea de noi produse, practici, procese şi tehnologii integrate producţiei horticole. Studiul interacţiunii altoi/portaltoi format dupã supraaltoire; Refacerea potenţialului productiv al plantaţiilor îmbãtrânite; Refacerea unor plantaţii înfiinţate prin programul de reconversie, prin utilizarea metodelor de supraaltoire în vederea înlocuirii soiurilor/ clonelor existente, neadaptate la mediu cu soiuri/clone de calitate; Manual de prezentare a metodelor de supraaltoire.

ADER 7.5.7 „Perfecţionarea metodelor de control al punctelor critice în viticultura ecologică”

Subcontract 71292/03.10.2019, încheiat cu SCDVV Murfatlar

Obiectiv general: Proiectarea, testarea și validarea unui model conceptual de monitorizare a trasabilităţii producţiei ecologice prin identificarea punctelor critice de control, menit să crească interesul şi încrederea consumatorului român în produsele ecologice; Studii privind identificarea punctelor critice din sistemul ecologic aplicat în diferite areale viticole; Elaborarea unor proceduri de evitare a contaminărilor în lanţul tehnologic de producere a strugurilor şi vinurilor ecologice; Metode inovative privind managementul buruienilor, controlul bolilor şi dăunătorilor în plantaţiile viticole ecologice; Bază de date privind calitatea strugurilor şi vinurilor ecologice obţinute în arealele viticole implicate în proiect; Proceduri inovative pentru controlul punctelor critice în sistemul ecologic adaptat fiecărui areal viticol luat în studiu;

ASAS HG-BS - Plan de cercetare ASAS, proiecte CDI finanţate din bugetul de stat:

BS-HG /aviz ASAS 4404 - Solutii bioeconomice inovative adaptate schimbărilor climatice, favorabile reconstrucției ecologice durabile a ecosistemelor viticole din centrul Transilvaniei (BIOECOVIT).

Obiectivul general al proiectului – Realizarea unor studii aprofundate asupra impactului bioeconomic a efectelor generate de schimbările climatice asupra principalelor ecosisteme viticole din centrul Transilvaniei;

BS-HG/aviz ASAS 4405 - Trasabilitatea elementelor nutritive şi a contaminanţilor anorganici, în sistemul sol-plantă-vin (TRASNUT).

Obiectivul general al proiectului– Evaluarea şi monitorizarea nutrienţilor şi a noxelor anorganice, potential existente, în arealul viticol; Ameliorarea calitatii solurilor viticole şi reducerea stresului chimic la viţa de vie. Dezvoltara unei noi practici, în veriga tehnologică fertilizare, în acord cu schimbarile climatice, protectia solurilor, apelor freatice şi calitatea produselor vitivinicole.

Plan tematic propriu al SCDVV Blaj, cercetări finanţate din resurse proprii

Programul de cercetări finanţate din resurse proprii pe anul 2022, reprezintă o continuare a temelor de cercetare luate în studiu din anii anteriori precum şi teme noi, cu aplicabilitate practică în podgoriile din centrul Transilvaniei și în alte zone viticole. Tematica este una de interes zonal (local şi regional) şi este urmărită anual pentru menţinerea şi completarea bazei de date ştiinţifice pe baza cărora se emit recomandările către fermeri.

Rezultate obţinute pentru fiecare obiectiv, prezentate în mod concret şi sintetic, cu evidenţierea rezultatelor valorificate în anul 2022 sau în curs de valorificare:

În anul 2022 s-au derulat activităţile prevăzute în planul de realizare al proiectelor ADER pentru faza IV (final), cu respectarea activităţilor din planul de activitate al fiecărui proiect.

ADER 7.1.4

Rezultate Faza 4/2022: Rezultatele obţinute au fost în concordanţă cu cele preconizate a se realiza, iar costurile nu au fost depăşite, încadrându-se în bugetul alocat.

Proiectul a răspuns cerinţelor obiectivului general ,,Dezvoltarea de noi tehnologii integrate inovative de limitare a impactului dăunător al organismelor vii parazite concurente şi/sau antagonice cu impact redus asupra mediului, adaptate condiţiilor agro-eco-climatice regionale specifice”.

În baza rezultatelor obținute în podgoriile luate în studiu s-a constatat că structura și dinamica organismelor concurente și antagonice este direct influențată interacțiunea dintre factorii abiotici (temperatură, lumină, precipitații, presiune etc.) și factorii biotici (paraziții, dăunătorii, competiția intraspecifică și interspecifică) cu care vine în contact și cu care se intercondiționează reciproc.

Practicile elaborate și testate în cadrul proiectului actual perfect adaptate celor trei trei strategii europene respectiv: Strategia UE in domeniul biodiversității pentru 2030.

Prin activitățile de reconstrucţie ecologică a solului după trei ani de la implementare s-a observat impactul pozitiv al aplicării tehnicilor de înierbare temporară sau de durată, cu îngrășăminte verzi (în special leguminoase, triticale, plante melifere). Rezultatele privind cuantificarea biodiversității speciilor de artropode supraterane după 3 ani de la implementarea tehnologiei agroecologice au evidențiat o creștere semnificativă a abundenței/bogăției de specii în podgoriile din centrul Transilvaniei, Banat și Maramureș cu valori procentuale de 41% respectiv 2703 specii comparativ cu 1919 specii semnalate in primul an 2020 al implementarii noii strategi respectiv, 33% cuprinzând 3340 specii în podgoriile din Dobrogea și 34 % cu 3420 specii in podgoriile Stefănești Argeș. Procente mai reduse cuprinse intre 13 % ( 2718 specii) și 18 % (2617 specii) s-au înregistrat in podgoriile din zona Copou Iași și podgoriile Dealul Mare. Principalele specii semnalate aparțin în suprateran (deasupra solului) aparțin famililor: Cocinelidae, Antocoridae, Chrysophidae, Carabidae, Syrphidae, , Hymenoptere, Staphilinae, Phytoseiidae, Mymaridaeordinae, Thysanoptera, Coleoptera. In ceeace privește impactul tehnicilor agroecologice asupra biotei solului, abundența speciilor după trei ani de la implementare a fost cuprins între 12 % (1236 specii) in podgoriile Dealul Mare până la 18% (1219 specii) în podgoria Copou Iași. Majoritarea speciilor semnalate în subteran (biota solului) aparțin ordinelor: Enchitreide, Nematode și Colembole.

În vederea reconstrucției echilibrului biologic prădător/dăunător și implicit al conservarii si consolidări genofondului de specii utile, modelul agroecologic propus a fost completat cu aplicarea variantelor non-chimice (profilactice, preventive, agrotehnice și cu biopesticide) pentru controlul principalilelor boli: mana - Plasmopara viticola, făinare - Uncinula necator, putregaiul negru Gugnardia bidwelli și putregaiul cenușiu - Botrytis cinereea și dăunători: acarienii fitofagi speciile Calepitrimerus vitis, Colomerus vitis și Tetranychus urticae, dar și specii de cicade vectori și tripsi dăunători. Pentru controlul speciilor de molii Lobesia botrana si Eupoecilia ambiguella au fost folosite metode biotehnice feromonale. Studiile s-au axat pe promovarea soiurilor și clonelor cu rezistență/toleranță, existente în colecțiile stațiunilor de cercetare-dezvoltare implicate în proiect precum și pe identificarea conservarea și implementarea unor soiuri autohtone vechi existente în genofond ancestral.

Sintetiza rezultatelor obținute în loturile experimentale demonstrează că beneficiile sporirii biodiversității sunt dependente în mare masură de menținerea serviciilor ecosistemice care să asigure atât viabilitatea peisajului viticol pe termen lung cât și producția. Prin urmare integrarea biodiversității și a producției ar trebui să se concentreze pe reconstrucția agroecosistemului prin întreținerea și protejarea speciilor floră și faună care susțin serviciile ecosistemice, concomitent cu reconstrucția ecosistemului prin amenajarea infrastructurii agro-ecologice și promovarea de soiuri, clone, varietăți autohtone cu rezistență/toleranță la factorii biotici și abiotici. Rezultatele cercetărilor științifice, obținute în cadrul proiectului arată că punerea în aplicare a noilor soluţii agroecologice cu impact redus asupra mediului este fezabilă şi ilustrează modul în care natura şi viticultura profitabilă pot coexista. Astfel din punct de vedere economic şi ecologic promovarea noilor tehnologii agroecologice asigură pe termen lung, sporirea biodiversităţii şi refacerea funcţiilor ecosistemice cu impact direct asupra creşterii calităţii şi profitabilităţii culturii.

ADER 7.5.3

Proiectul ADER 7.5.3. și-a propus elaborarea unei metodologii de prevenire şi diagnosticare precoce a fenomenului de declin la vița de vie, folosind aparatură şi metode de ultimă generaţie (fizice, chimice, biologice, moleculare), constituindu-se astfel într-o propunere originală la nivel de fitopatologie viticolă naţională, spre a răspunde cerinţelor impuse de viticultura modernă, în condiţiile conservării active şi dinamice a sistemului natural exploatat. Astfel s-au identificat cele mai importante şi actuale boli ale lemnului la viţa de vie din zonele vitivinicole studiate (Podgoria Târnave, Podgoria Aiud-Ciumbrud, Podgoria Dealurile Bujorului, Podgoria Miniș, Podgoria Murfatlar) prin metode clasice, macroscopice si microscopice, de identificare a patogenilor fungici lignicoli care le cauzează.

Evaluarea stadiului bolilor lemnului la viţa de vie s-a determinat prin metoda observaţiei în câmp, în plantaţiile studiate şi determinarea patogenilor fungici cauzatori prin metodă culturii pe mediu solid, a observațiilor macroscopice a plăcii și microscopice a preparatelor obținute din cultura pe mediu solid.
Bolile identificate în această fază sunt: complexul Esca, eutipoza, excorioza și boala Petri.
S-au dezvoltat două metode moleculare de identificare a patogenilor fungici atât din cultura pe mediu solid cât și din lemnul bolnav colectat din podgoriile luate în studiu.
Metoda qPCR dezvoltată și validată, a permis detectarea și cuantificarea a 4 fungi fitopatogeni asociați bolilor trunchiului viței de vie (esca și eutipoza) direct în probe prelevate din câmp. Această metodă permite o diagnosticare rapidă a posibilelor surse de infecție, rezultatele obţinându-se în aproximativ 8h pentru 24 probe și pentru a aplica diferite măsuri de prevenție.

Metoda qPCR este o metodă utilizată pe scară largă, robustă şi reproductibilă. Mai mult decât atât, având în vedere că această tehnică este aplicată la materialul genetic extras direct din eşantion, amplificarea se face pe ADN provenit de la microorganisme atât viabile cât şi non-viabile. Prin urmare, este necesar corelarea rezultatelor obţinute prin qPCR cu analizele microbiologice-cultura pe mediu solid, în vederea evitării detectării şi cuantificării supraestimate a microorganismelor ţintă. Cultura pe mediu solid a generat o imagine de ansamblu pentru posibilii patogeni prezenți în lemnul bolnav, aceasta fiind de asemenea un punct de referință pentru analizele moleculare.

ADER 7.3.3

Rezultate Faza 4 (final)/2022: Studiu privind condiţiile ecopedoclimatice din podgoria Târnave, crearea unei baze de date multianuale, pentru o perioada de minim 20 ani, un studiu climatic anual (2022), un studiu pedologic, baze de date privind caracteristicile agrobiologice si tehnologice ale genotipurilor studiate.

În intervalul de timp 2000 – 2021 în podgoria Târnave s-a înregistrat o temperatură medie anuală de 10,6°C, cu alternarea periodelor cu ani mai reci (2000-2011) și ani mai călduroși (2013-2021). În ceea ce privește regimul pluviometric în această perioadă s-a inregistrat o cantitate medie multianuală a precipitațiilor de 620,6 mm, cu o tendință de creștere a cantității de precipitații în ultimii ani.

Pentru constituirea bazei de date fenologice la SCDVV Blaj au fost studiate soiurile: Selena, Blasius, Rubin, Radames, Sauvignon blanc 9 Bl, Fetească albă 29 Bl.

În podgoria Târnave dezmuguritul cel mai timpuriu a fost în prima decadă a lunii aprilie (10 aprilie) iar cel mai târziu în prima decadă a lunii mai (10 mai), înfloritul între 26 mai și 23 iunie, iar pârga cel mai devreme în 25 iulie și cel mai târziu 24 august.

ADER 7.4.1

Rezultate Faza 4 (final)/2022: Proiectul ADER 7.4.1 a fost derulat pe perioada 2019-2022, segmentat în patru etape, desfăşurate de-a lungul celor patru ani. Primele doua etape (2019, 2020) au cuprins studii privind reducerea conţinutului de dioxid de sulf în etapele tehnologice de obţinere a vinurilor şi stabilirea celor mai viabile modalităţi de investigare. În urma studiului bibliografic, a studiului privind dinamica maturării strugurilor, a aplicării diferitelor tratamente în doze de dioxid de sulf la vinificarea strugurilor şi monitorizarea proceselor fermentative ale fluxului de producere a vinurilor, evoluţiile proceselor fermentative în condiţiile utilizării unor substanţe chimice cu rol antioxidant au fost prezentate ca şi rezultat. A treia etapa (2021) a constat în experimentarea secvenţelot tehnologice de reducere a conţinutului dioxidului de sulf din vin prin utilizarea unor produse oenologice specifice pentru stabilizarea şi conţionarea vinurilor, având ca rezultat rapoarte de experimentare şi evaluare calitativă a vinurilor obţinute, prin analize fixico-chimice şi organoleptice. Ultima etapă (2022) a presupus analiza fizico-chimică a variantelor experimentale îmbunătăţite în urma aplicării tehnologiei de reducere a dozelor de dioxid de sulf în etapele de prelucrare, stabilizare şi condiţionarea a vinurilor şi diseminarea pe scară largă a rezultatelor prin intermediul publicaţiilor.

ADER 7.5.2

Rezultate Faza 4 (final) /2022:

Experimentarea modelului propus privind secvenţele tehnologice de supraaltoire în al doilea an de studiu. Înregistrarea datelor biometrice/indicatorilor biometrici, cuantificarea efectului aplicării variantelor experimentale în diferite areale viticole.

În faza 4, a proiectului de cercetare, s-au efectuat activităţiile prevăzute în planul de realizare, respectiv definitivarea bazei de date – ca documentaţie tehnică suport pentru elaborarea tehnologiilor de supraaltoire în viticultură

La SCDVV Blaj, în anul 2022, au fost monitorizate si evaluate plantele de viță de vie obținute prin supraaltoire.

Metodele de supraaltoire utilizate în cadrul proiectului:

Supraaltoirea în uscat s-a efectuat în fenofaza de plâns, înainte de pornirea în vegetație a viței de vie. În acest caz au fost utilizați ca altoi - butași de un ochi recoltați din toamnă și păstrați în camere frigorifice.
Supraaltoirea în verde s-a efectuat în fenofaza de legarea boabelor, creștere intensă a lăstarilor, folosind ca altoi butași verzi proveniți din lăstari cu dimensiune potrivită.

Dintre combinațiile utilizate cel mai mare procent de prindere a fost la varianta de supraaloire în verde Muscat Ottonel/Seyve Villard. Cea mai slabă prindere s-a înregistrat la combinația Roze Blaj/Sauvignon blanc 9Bl.

Procentul de prindere al vițelor supraaltoite este influențat de mai mulți factori. În primul rând poate fi combinația folosită, afinitatea dintre parteneri (altoi și portaltoi), îndemânarea altoitorului, condițiile climatice, măsurile culturale. Având în vedere aceste aspecte considerăm necesar ca cercetările privind tehnicile de supraaltoire la vița de vie ar trebuie continuate. În anul 2022 s-au obținut primii ciorchini de struguri de Muscat Otonel altoiți pe Seyve Villard.

ADER 7.5.7

Rezultate Faza 4 (final) /2022: Bază de date privind calitatea strugurilor şi vinurilor ecologice obţinute în podgoria Târnave. Testarea și validarea modelului conceptual de monitorizare a trasabilității producției ecologice. Creșterea interesului și a încrederii consumatorului român în produsele ecologice.

În cadrul proiectului, la SCDVV Blaj au fost studiate soiurile Selena si Fetească neagră, în sistem convențional și ecologic.

Soiul Fetească neagră este cunoscut în România de foarte mult timp și este considerat un soi autohton. Soiul Selena a fost obţinut la Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Blaj, prin hibridarea sexuată a soiurilor (Iordană x Traminer roz) x (Raisin de Saint Pierre x M. Perlă de Csaba). A fost omologat în anul 1995. Soiul de struguri Selena este destinat producerii de vinuri albe de calitate superioară, de tip Traminer, uşor aromate cu gust de piersică, corpolente.

În urma obsevațiilor efectuate s-a putut constata faptul că în anul 2022 atacul bolilor criptogamice a fost foarte redus. Dintre speciile de buruieni reprezentative întâlnite în loturile experimentale de la SCDVV Blaj în anul 2022, se remarcă: Setaria pumila, Solanum nigrum, Amaranthus retroflexus, Amaranthus album, Chenopodium album.

În ceea ce privește evoluția maturării strugurilor în condițiile anului 2022, în urma observațiilor și analizelor efectuate, s-a constatat faptul că acumularea zaharurilor și greutatea boabelor a fost neuniformă. Astfel la soiul Fetească neagră acumulările medii zilnice de zaharuri au fost de aproximativ 2,3 g, iar la soiul Selena au fost de 2,0 g zilnic. La recoltare soiul Fetească neagră a acumulat în medie 197g/l, iar soiul Selena 182 g/l zaharuri.

Cantitatea totală de zaharuri a fost ușor mai ridicată în variantele experimentale ogor negru atât la soiul Fetească neagră cât și la Selena, iar în ceea ce privește aciditatea de asemenea a fost ușor mai ridicată la variantele ogor negru. În ceea ce privește diferențele dintre variantele tratate ecologic și cele tratate convențional considerăm că sunt nesemnificative, calitatea strugurilor la recoltare fiind destul de apropiată.

Principalele caracteristici ale vinului ecologic obținut din recolta 2021: soiul Fetească neagră s-a obținut un vin sec, cu un grad alcoolic de 12,78% volume alcool și o aciditate 7,5 g/l acid tartric. Cantitatea totală de polifonoli la Fetească neagră a fost de 1641 mg/l, din care antociani 733 mg/l. Din soiul Selena s-a obținut un vin sec, cu grad alcoolic de 12,01 și o aciditate de 6,03 g/l acid tartric.

Soiurile Selena și Fetească neagră se pretează cu succes în cultura ecologică a viței de vie din podgoria Târnave.

În anul 2022 s-au derulat activităţile prevăzute în planul de realizare a două proiecte ASAS-HG-BS, aferente plan Faza 4/2022.

BS-HG/aviz ASAS 4404 - Solutii bioeconomice inovative adaptate schimbarilor climatice, favorabile reconstructiei ecologice durabile a ecosistemelor viticole din centrul Transilvaniei (BIOECOVIT).

Faza 5 - Elaborarea și implementarea noilor tehnologii viticole eficiente din punct de vedere economic și ecologic adaptate schimbărilor climatice zonale. Diseminarea și transferul de tehnologie - Comunicare, diseminare și exploatare.

BS-HG/aviz ASAS 4405-Trasabilitatea elementelor nutritive şi a contaminanţilor anorganici, în sistemul sol-plantă-vin (TRASNUT).

Faza 5- Studii şi analize privind trasabilitatea nutrienţilor, influenţa noxelor anorganice asupra produselor viti-vinicole şi stabilirea solutiilor tehnologice de fertilizare. Analize specifice privind calitatea produselor vinicole. Prezentarea şi demonstrarea soluţii lor tehnologice recomandate. Diseminarea rezultatelor.

Îmbunătăţirea sortimentului de soiuri vinifera în podgoria Târnave:

Ameliorarea bazei genetice, gestionarea sursei de germoplasmă autohtonă şi producerea materialului săditor viticol şi pomicol din categorii biologice superioare.

În vederea conservării durabile a resurselor genetice este realizată o colecţie de germoplasmă în care sunt incluse soiuri şi clone realizate de unităţi de cercetare vitivinicolă şi o colecţie cu 4 soiuri şi 6 clone de portaltoi.

Pe parcursul perioadei de vegetaţie activă din anul 2022 s-au retestat o parte din soiurile de viţă de vie (Napoca, Someșan, Spendid, Timpuriu de Cluj, Transilvania, Rubin, Radames) create și deținute la SCDVV Blaj, în vederea menţinerii în Catalogul Oficial al Soiurilor din România.

Omologări: în anul 2022 cercetătorii de la SCDVV Blaj au omologat:

In curs de omologare clona de viţă de vie pentru struguri de vin Riesling italian 11-15

Monitorizarea şi evaluarea fitosanitară a plantaţiilor viticole din podgoria Târnave:

Starea fitosanitară a platațiilor viticole în anul 2022, a fost influențată de condițiile climatice și de tratamentele fitosanitare efectuate.

Mana viței de vie, Plasmopara viticola, de obicei cea mai frecventă boală din podgoria Târnave, în anul 2022 și-a făcut apariția la începutul lunii august și nu a produs pagube. Primele simptome au fost sesizate la data 04.08.2022 pe fruzele tinere. La struguri nu au fost semnalate simptome. Făinarea (Uncinula necator) a fost semnalată la Ciumbrud în mod izolat, pe soiurile Fetească albă și Riesling italian gradul de atac fiind redus și pagubele neînsemnate. Putregaiul negru, Guignardia bidwelli a fost prezent în special pe soiurile Fetească regală, Fetească albă, Neuburger și Sauvignon blanc. Simptomele pe frunze au fost reduse, atacul fiind manifestat mai mult pe struguri la mijlocul lunii iulie. Putregaiul cenușiu Botrytis cinerea, a fost sesizat sporadic, pe fondul leziunilor produse de alți factori (accidente mecanice, insecte). Excorioza provocată de Phomopsis viticola, a fost prezentă pe unele soiuri și s-a manifestat în special pe lăstari, fără a produce pagube însemnate, soiul mai sensibil fiind Victoria.

Atacul dăunătorilor a destul de redus; la începul perioadei de vegetație a fost semnalat atacul de acarieni (Calepitrimerus vitis și Eriophyes vitis); atacul de molii Lobesia botrana și Eupoecilia ambiguela a fost semnalat la Ciumbrud, pagubele fiind destul de reduse.

S-a remarcat prezența destul de numeroasă a cicadelor (Scaphoideus, Arboridia, Empoasca) și frecvența destul de ridicată a fenomenului de îngălbenire aurie a viței de vie provocat de micoplasme.

Epoca de maturare a strugurilor în anul 2022 a fost normală, specifică podgoriei Târnave, cu un ușor avans pentru plantațiile viticole de la Ciumbrud.

În zona de influenţă a SCDVV Blaj, plantaţiile viticole au avut o stare fitosanitară bună şi o producţie de struguri de bună calitate.

Managementul integrat al bolilor lemnului la viţa de vie:

Patogeni lignicoli – caracterizare, identificare, epidemiologie, soluţii tehnologice de limitare a atacului. Stabilirea măsurilor de prevenţie fitosanitară şi instruirea fermierilor din zona de influenta pentru respectarea acestora :

La înfiinţarea plantaţiilor viticole este necesară utilizarea de material săditor viticol sănătos,

certificat, liber de germeni patogeni. Limitarea sursei de infecţie prin eliminarea şi distrugerea lemnului afectat, rezultat în urma tăierilor şi a reformării butucilor. Limitarea plăgilor rezultate în urma tăierilor.

Fertilizarea cu îngrăşăminte organice, pentru evitarea apariţiei carenţelor de nutriţie. Reglarea încărcăturii de rod. Protejarea butucilor în perioada repausului vegetativ.

Dinamica gradului de maturare la coardele altoi şi portaltoi; studii privind afinitatea de altoire, calitatea materialului biologic:

S-au efectuat analize fizico-chimice pentru dozarea conţinutului de hidraţi de carbon în coarde, apa totală, liberă şi legată. Au fost efectuate teste de laborator cu privire la timpul optim de hidratare a coardelor altoi şi portaltoi, în urma rezultatelor analizelor de laborator. Datele au fost interpretate şi comunicate fermierilor care produc material săditor viticol în podgoria Târnave.

Produse fitosanitare testate în loturile demonstrative organizate la SCDVV Blaj în anul 2022: s-au organizat la SCDVV Blaj 3 loturi cu produse fitosanitare pentru testare.

Producere material săditor viticol:

Plantaţie mamă furnizoare de coarde altoi din categoria BAZĂ şi CERTIFICAT (4,60 ha, 29 soiuri), înfiinţată cu material devirozat.

Plantaţie mamă furnizoare de coarde portaltoi (5,22 ha, 2 soiuri si 4 clone) din categoria BAZĂ şi CERTIFICAT.

Producere material săditor pomicol:

Pomi din categoria CERTIFICAT şi CAC, din speciile: măr, păr, prun cais, piersic, cireş, vişin, gutui. Arbori şi arbuşti ornamentali.

Tehnologii, metode şi studii elaborate la SCDVV Blaj:

Soluţii tehnologice privind managementul biodiversităţii faunei utile şi dăunătoare pentru plantaţiile viticole din centrul Transilvaniei. Evaluarea şi monitorizarea abundenţei şi distribuţiei speciilor utile şi dăunătoare.Metode şi soluţii noi de protejare a biodiversităţii în ecosistemul viticol studiat.
Soluţii tehnologice privind reutilizarea si valorificarea composturi organice pentru fertilizarea solurilor viticole. Valorificarea materiei vegetale de la tăierile în uscat. Valorificarea tescovinei. Creşterea calităţii solurilor viticole prin aport de nutrienţi organici şi ameliorarea structurii.
Studiul ecofizilogic al carbohidraţilor la viţa de vie şi portaltoi. Monitorizarea maturării lemnului la coardele de viţă de vie şi portaltoi.Recomandări privind protejarea butucilor pentru iernare şi verificarea calităţii materialului de înmulţire.
Studiul potenţialului oenologic al soiurilor de viţă de vie. Urmărirea evoluţiei maturării strugurilor, stabilirea momentului optim de recoltare a strugurilor, microvinificări în scopul realizării tipurilor de vin specifice podgoriei Târnave.
Adaptarea, optimizarea si implementarea unor tehnologii pomicole inovative, bazate pe resurse regenerabile, pentru creşterea superintensiva a căpşunului in spatii protejate, in sistem ecologic, in asociere cu vita de vie.
Studiul ecologic asupra diversităţii microorganismelor din areale viti-vinicole consacrate în contextul programelor europene de gestionare a bioresurselor naturale;
Protecţia integrată ecologic a ecosistemelor viticole componentă esenţială a conceptului de viticultură durabilă în conformitate cu normele şi standardele europene de gestionare a bioresurselor naturale;
Promovarea formelor de agricultură prietenoase cu mediul, prin gestionarea durabilă a terenurilor agricole şi protecţia biodiversităţii;
Metode şi modalitaţi eco-eficiente de reconstrucţie ecologică şi conservare a biodiversităţii prin valorificarea forţelor de autoreglare din cadrul plantaţiilor cu ajutorul spaţiilor vitale legate de natură, creşterea dimensiunii habitatelor semi-naturale sau IAE–Infrastructura agroecologică numită şi zone multifuncţionale de protecţie,
Bază de date privind evaluarea impactului pozitiv al implementării zonelor multifuncţionale bio-resurselor naturale de protecţie asupra biodiversităţii funcţionale şi planificate în ecosistemele studiate;
Baza de date privind structura şi dinamica biodiversităţii florei şi faunei utile şi dăunătoare în principalele zone viticole şi pomicole din Romania; Alcătuirea bazei de date privind diagnoza situaţiei actuale privind starea de conservare a biodiversităţii funcţionale IAE, infrastructurii Agro-ecologice IAE şi UAE, evaluarea impactului pozitiv al implementării zonelor multifuncţionale de protecţie asupra biodiversităţii funcţionale şi planificate în ecosistemele studiate;
Metode şi modalităţi de reconstrucţie ecologică a solului; evaluarea impactului practicilor conservative de lucrare a solului asupra structurii florei şi faunei utile şi dăunătoare în ecosistemele viti-pomicole studiate;
Metode şi modalităţi de reconstrucţie ecologică a habitatului semi-natural degradat, implementarea infrastructurii agro-ecologic;
Metode şi modalităţi de conservare şi reconstrucţie ecologică a ecosistemelor viticole si pomicole degradate prin utilizarea tuturor bio-resurselor naturale şi biodiversităţii funcţionale şi planificate şi resurselor genetice autohtone în condiţiile diminuării inputurilor externe (pesticide, fertilizanţi, combustibili, etc).
Metode/modalităţi non-chimice de control al bolilor şi dăunătorilor viţei de vie şi pomilor fructiferi, favorabile creşterii durabile a biodiversităţii funcţionale, concomitent cu reducerea riscurilor patologice, în condiţiile diminuării inputurilor externe;
Secvenţe tehnologice eco-eficiente, inovative, prietenoase mediului pentru stoparea declinului biodiversităţii, ecosistemelor ,,zonale” viticole şi pomicole.
Tehnologii moderne de combatere a bolilor şi dăunătorilor la viţa de vie (strategii ecologice).

Produse şi servicii rezultate din activitatea de cercetare:

Plantaţie mamă material săditor viticol: 5 soiuri vinifera la categoria certificat şi 18 la categoria bază, realizată cu material liber de viroze din soiuri vinifera şi portaltoi; recomandate sau autorizate;

Pomi-material săditor: 5 soiuri de măr la categoria certificat şi 80 soiuri aparţinând celor 8 specii, la categoria CAC, precum şi marcotieră certificat.

Vin de vinotecă;

Consultantă şi recomandări fitosanitare pentru fermierii din zona de influenţă a staţiunii;

Consultanţă şi analize fizico-chimice de laborator efectuate la cererea fermierilor din zona de influenţă a staţiunii.

Plantaţia mamă furnizoare de coarde altoi, categoria biologică Bază, este destinată pentru înfiinţarea plantaţiilor mamă ,,Certificat” în cadrul unităţii, cât şi pentru producătorii privaţi de material săditor viticol şi va servi la promovarea în producţie a noilor soiuri şi clone în cadrul societăţilor comerciale cu profil viti-vinicol sau la micii producători viticoli.

Datorită tehnologiilor de producere a materialului săditor viticol şi pomicol, cu valoare biologică ridicată şi autenticităţii soiurilor şi clonelor produse, SCDVV Blaj înregistrează tot mai multe cereri de comercializare din partea agenţilor economici de profil din ţară (solicitări pentri infiinţare plantaţii viticole şi pomicole prin program reconversie), cât şi de la parteneri externi.

În acest sens, menţionăm faptul că mai mult de jumătate din cantitatea de butaşi de portaltoi şi coarde altoi produse la SCDVV Blaj sunt comercializaţi la export. De asemenea, cea mai mare cantitate de viţe altoite sunt comercializate prin reţeaua retail, pe plan naţional, fiind astfel comercializate şi promovate şi creaţiile româneşti.

Infiintarea

SCDVV Blaj are o contribuţie semnificativă în extinderea suprafeţelor cultivate cu viţă de vie din centrul Transilvaniei, întrucât o parte semnificativă a acestor plantaţii s-au realizat cu material săditor viticol produs în cadrul staţiunii.

În pepiniera viticolă au fost optimizate unele verigi tehnologice prin care se realizează o îmbunătăţire a calităţii materialului săditor viticol, cum sunt: înrădăcinarea viţelor altoite la pastile Jiffy-7 şi pahare biodegradabile în solar/seră, avantajele aduse fiind obţinerea unui randament de viţe STAT de peste 75% şi reducerea cheltuielilor cu lucrările efectuate.

În prezent, cercetările sunt orientate spre găsirea mijloacelor de obţinere a maximului de recoltă în condiţiile conservării şi potenţării active şi dinamice a sistemului natural exploatat de viticultură.

Lucrări științifice publicate în diferite reviste naționale și internaționale cu indicarea numarului de lucrari cotate ISI:

Lucrări ştiinţifice publicate şi aflate în curs de publicare = 42

cărti și capitole de carte publicate = 7
lucrări ştiinţifice publicate în reviste cotate ISI = 10
lucrări ştiinţifice publicate în reviste cotate BDI = 8
lucrări ştiinţifice publicate online/simpozion/congres = 7
lucrări ştiinţifice publicate în reviste de popularizare= 10

Activitate de diseminare a rezultatelor obținute de către SCDVV Blaj către beneficiari

- microsesiuni ştiinţifice cu prezentarea activităţi şi rezultate la proiecte ADER;

- programe de transfer tehnologic, organizare simpozioane tehnice cu fermierii din zona de influenţă;

- loturi demonstrative;

- reportaje în emisiuni TV pentru agricultură;

- pliante şi broşuri distribuite la târgurile agricole la care a participat unitatea;

- acordarea de consultanţă de specialitate la fermierii privaţi din zona de influenţă (Jidvei SRL, Domeniile Boieru SRL, Casa Dohana SRL – Satu Mare, Riviera Company Blaj, Ferma ecologică PFA Mihai Breaz, viticultori din Vinerea - Alba);

- analize fizico-chimice la plantă şi sol, interpretarea rezultatelor şi recomandări tehnice;

- analize de microscopie pentru stabilirea rezervei de acarieni: Jidvei SRL, Recaş SRL, Agroserv SRL, viticultori din Vinerea - Alba.

- colaborare cu DADR Alba pentru activităţi de diseminare

Au fost efectuate vizite în plantaţiile fermierilor privaţi care au solicitat consultanţă şi au fost făcute recomandări tehnice, supraaltoire la vița de vie.

Pentru fermierii care deţin ferme de semi-subzistenţă s-au efectuat analize privind gradul de maturare a strugurilor şi momentul optim de recoltare.

Cercetări de perspectivă

Obiectivele colectivului de cercetare pentru viitor sunt:

continuarea cercetărilor în cadrul activităţilor stabilite prin planul tematic propriu şi prin planul de realizare a proiectelor în derulare;
abordarea unor noi teme de cercetare, de actualitate atât la solicitarea partenerilor privaţi din reţeaua vitivinicolă, cât şi pentru interes propriu;
participarea cu propuneri de proiecte la programe de cercetare din cadrul Plan Sectorial ADER, UEFISCDI, PNDR;
participarea cu propuneri de proiecte la programe de cercetare din cadrul Programelor Europene, CORE Organic, Biodiversa, COST, ERA NET.

Elemente și propuneri pentru o nouă strategie în domeniul cercetării pe termen mdiu și lung

Creşterea vizibilităţii SCDVV Blaj atât în raport cu mediul de cercetare, cât şi cu fermerii din viticultura românească;
Creşterea numărului de proiecte de cercetare atrase şi implicit a fondurilor pentru susţinerea activităţii de cercetare;
Creşterea numărului de lucrării ştiintifice cotate şi indexate în baze de date internaţionale, cu factor de impact;
Identificarea de noi surse de finanţare, în special contracte în parteneriat public–privat, în condiţii reciproc avantajoase, în vederea creşterii cuantumului resurselor extrabugetare;
Consolidarea relaţiilor internaţionale stabilite prin acorduri de cooperare bilaterale cu instituţii de cercetare agricolă si universităţi de prestigiu de pretutindeni, precum şi cu unităţi de profil din zonă;
Susţinerea dezvoltării sectorului viticol particular prin asigurarea materialului săditor viticol „bază” şi „certificat”, precum şi a soiurilor cu caracteristici ecologice (rezistenţă la boli, factori climatici);
Continuarea activităţii de ameliorare, pentru valorificarea potenţialului genetic existent, în vederea identificării şi creării de noi genotipuri, adaptate condiţiilor agro-pedo-climatice din podgoria Târnave şi zona de influenţă a staţiunii;
Organizarea de activităţi de transfer de cunoştinţe şi informaţie prin diferite instrumentele financiare;
Atragerea personalului către activitatea de cercetare, mai ales a tinerilor absolvenţi, bine pregătiţi în această activitate;
Înlocuirea treptată a echipamentelor din dotare care sunt uzate moral şi tehnic, a maşinilor şi utilajelor din sectorul de producţie necesare derulării activităţilor la un nivel de performanţă asemănător fermierilor privaţi;
Întreţinerea plantaţiilor viticole, protejarea materialului genetic, sursă de germoplasmă, aflată în colecţia unităţii.

Pentru îndeplinirea rolului Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Blaj, în zona viticolă din centrul Transilvaniei, se va promova cercetarea ştiinţifică, în acord cu cerinţele de promovare a excelenţei, la nivelul tuturor activităţilor şi proceselor desfăşurate